MATRICULÁ, matriculez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A înmatricula. 2. A aplica un semn caracteristic pe ceva. – Din fr. matriculer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRICULÁ vb. v. înmatricula, înregistra, înscrie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

matriculá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. matriculéz, 3 sg. și pl. matriculeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRÍCUL, -Ă s. f., adj. v. matricol.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRÍCUL, -Ă adj. v. matricol.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MATRÍCULĂ s.f. v. matricol.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink