mataragíu, mataragíi, s.m. (înv.) purtătorul mataralei; slujbaș la curtea domnească.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mataragíu s. m., art. mataragíul; pl. mataragíi, art. mataragíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink