MATARÁ, matarale, s. f. (Reg.) Vas în care țăranii duc apa la câmp. – Tc. matara.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

MATARÁ s. v. bidon, ploscă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

matará (matarále), s. f. – Carafă, ploscă. Tc. matara (Șeineanu, II, 252; Tiktin). Sec. XIX, înv. – Der. mataragiu, s. m. (sacagiu în armata turcă; funcționar la curtea principelui), din tc. mataraci, înv.; mătrăcar, s. m. (negustor de oale), în loc de *mataracar.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink