MATADÓR, matadori, s. m. Toreador care trebuie să dea taurului lovitura mortală. – Din fr. matador, germ. Matador.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MATADÓR ~i m. Toreador căruia îi revine sarcina să aplice taurului lovitura mortală. /<fr. matador, germ. Matador
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MATADÓR s.m. Toreador căruia în lupta cu taurii îi revine sarcina să ucidă animalul. [< sp., fr. matador, germ. Matador, cf. sp. matar – a ucide].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MATADÓR1 s. m. 1. toreador căruia, în desfășurarea unei coride, îi revine sarcina să ucidă taurul. 2. (ir.) personaj important, conducător etc. ◊ (fig.) persoană înzestrată cu calități deosebite, personalitate de prim rang. (< fr., gr. matador, germ. Matador)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MATADÓR2 s. n. pânză de in cu firele grupate câte două, pentru cusături sau ca țesătură de suport a unor broderii. (< fr. matador)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
matadór s. m., pl. matadóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
feméie-matadór s.f. Femeie care a îmbrățișat meseria de matador ◊ „A.T. este prima femeie-matador din Spania care a beneficiat de prevederile legii din august. Zilele trecute ea a intrat pe jos în arenă (până acum femeile se puteau măsura cu taurul numai călare), participând la o corrida la Guadalajara.” R.l. 25 X 74 p. 6; v. și Ev.z. 14 I 97 p. 5 //din femeie + matador//
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink