MARÍMBA s.f. Balafon. [< sp. marimba < cuv. bantu].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MARÍMBA s. f. balafon; marimbafon. (< sp. marimba)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MARÍMBA s. (MUZ.) balafon. (~ este un instrument de percuție african.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MARÍMBĂ, marimbe, s. f. (Muz.) Balafon. – Din fr. marimba.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
marímbă s. f., g.-d. art. marímbei, pl. marímbe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
marímba s.f. (cuv. sp.; muz.) Instrument muzical asemănător xilofonului ◊ „Detașamente de parașutiști în uniforme de gală prezintă onorul la trecerea mașinii prezidențiale, în timp ce orchestra de «marimbas» (instrumente tipic mexicane) execută melodii folclorice, pline de ritm și culoare.” Sc. 10 VI 75 p. 2 [și marimbo – v. R.l. 17 I 81 p. 6] (cf. engl. marimba; DJ; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink