240 definiții pentru mare (apă), mare (amplu), Mare, măre, mâră   declinări

MÁRE2, mări, s. f. Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adânci și sărate, de pe suprafața Pământului, care de obicei sunt unite cu oceanul printr-o strâmtoare; parte a oceanului de lângă țărm; p. ext. ocean. ◊ Expr. Marea cu sarea = mult, totul; imposibilul. A vântura mări și țări = a călători mult. A încerca marea cu degetul = a face o încercare, chiar dacă șansele de reușită sunt minime. Peste (nouă) mări și (nouă) țări = foarte departe. ♦ Fig. Suprafață vastă; întindere mare; imensitate. ♦ Fig. Mulțime (nesfârșită), cantitate foarte mare. – Lat. mare, -is.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depășește dimensiunile obișnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparație). ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte degete. Literă mare = majusculă. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cât cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate, cu atenție. ◊ (Adverbial) Făină măcinată mare. ♦ (Despre suprafețe) Întins2, vast. ◊ (Substantivat; în loc. adv.) În mare = a) pe scară amplă; după un plan vast; b) în linii generale, în rezumat. ♦ Înalt. Deal mare. ♦ Lung. Păr mare. ♦ Încăpător, spațios, voluminos. Vas mare. ◊ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. ♦ Lat; adânc. Apă mare. II. (Indică cantitatea) 1. Care este în cantitate însemnată; abundent, mult; numeros. ♦ (Despre ape curgătoare, viituri; de obicei în legătură cu verbe ca „a veni”) Cu debit sporit, umflat. 2. (Despre numere sau, p. ext., despre valori care se pot exprima numeric) Care este în cantitate însemnată, ridicat. ♦ (Despre prețuri) Ridicat. ◊ Loc. adj. De mare preț = foarte valoros, prețios, scump. ♦ (Despre colectivități) Numeros. III. (Arată rezultatul dezvoltării ființelor) Care a depășit frageda copilărie; care a intrat în adolescență; care a ajuns la maturitate. ◊ Fată mare = fată la vârsta măritișului; virgină, fecioară. ◊ Expr. Să crești mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori și mici și mari = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni. ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) în vârstă. IV. (Indică durata; despre unități de timp) De lungă durată, îndelung, lung. ◊ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului, care precedă sărbătoarea Paștilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indică intensitatea) 1. (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. ◊ Ziua mare = partea dimineții (după răsăritul soarelui) când lumina este deplină, intensă. ◊ Expr. (Ziua) în (sau la) amiaza-mare = în toiul zilei, în plină zi, la amiază. 2. (Despre sunete, voce, zgomote) Puternic, ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) în gura mare = a vorbi cu glas tare, cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certăreț, scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent, aspru, năprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mișcare sau de deplasare) Care a depășit viteza obișnuită; crescut (ca viteză), mărit. 5. (Despre stări sufletești, sentimente, senzații etc.) Intens, profund, tare. ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ◊ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.) ♦ (Adverbial; pop.) Din cale-afară, peste măsură. ♦ Grav. Greșeală mare. VI. (Arată calitatea, valoarea) 1. De valoare, de însemnătate deosebită; important, însemnat. ◊ Zi mare = zi de sărbătoare; zi importantă. Strada mare = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de largă circulație, care leagă localități importante. ◊ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresionează sau deșteaptă mirare; b) lucru care nu reprezintă nimic de seamă, care reprezintă prea puțin, care este nesemnificativ; c) (în construcții negative dă contextului valoare afirmativă și invers) n-aș crede să (nu)... ♦ Hotărâtor. ♦ Uimitor, extraordinar, impresionant. ◊ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamație) exprimă uimire, admirație etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.) Mare minune să (nu)... = ar fi de mirare să (nu)..., n-aș crede să (nu)... ♦ Grav, serios. 2. Cu calități excepționale; ilustru, celebru, renumit. ♦ Ieșit din comun; deosebit. 3. Care ocupă un loc de frunte într-o ierarhie; cu vază. ◊ Socru mare = tatăl mirelui; (la pl.) părinții mirelui. Soacră mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ◊ Expr. A se ține mare = a fi mândru, semeț, fudul. (Substantivat) A trage (sau a călca) mare = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. La mai mare, urare adresată cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansări într-un post. Mare și tare sau tare și mare = foarte puternic, influent. ♦ (Substantivat) Mai-mare = căpetenie, șef. ♦ Superior în ceea ce privește calitățile morale. ◊ Expr. Mare la inimă (sau la suflet) = mărinimos, generos. ♦ Deosebit, ales2, distins. Mare cinste.Mare ținută = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ♦ (Despre ospețe, serbări) Plin de strălucire; bogat, fastuos, pompos. – Probabil lat. mas, maris.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE2 mări f. 1) Spațiu întins de apă stătătoare, sărată, situată între continente sau în interiorul lor. ~ea Mediterană. ~ea Caspică. ◊ A făgădui (a promite, a cere) ~ea cu sarea a făgădui (a promite, a cere) imposibilul. A încerca ~ea cu degetul a întreprinde ceva fără șanse de succes. A vântura mări și țări a călători foarte mult. 2) fig. Întindere mare; vastitate. O ~ de grâne. 3) Mulțime sau cantitate foarte mare. O ~ de flori. [G.-D. mării] /<lat. mare, ~is
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE1 ~i adj. 1) Care are dimensiuni ce întrec pe cele obișnuite; de proporții considerabile. Râu ~. Sat ~. ◊ Literă ~ literă inițială a substantivelor proprii și a cuvintelor de la începutul unei propoziții. A face ochi ~i a se mira; a privi uluit. În linii ~i (sau în ~) în general. Degetul ~ primul deget de la mână și de la picior. Casa (cea) ~ odaie împodobită în care se primesc oaspeții. 2) Care întrece cantitatea obișnuită. Recoltă ~. 3) (despre intervale de timp) Care durează mult; îndelung. Nopți ~i. ◊ Ziua în amiaza ~ în toiul zilei. 4) Care se manifestă cu intensitate. Temperatură ~. Furtună ~. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. ◊ A vorbi (sau a striga) în gura ~ a vorbi tare, cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii, despre calamități) Care se produce pe neașteptate, cu repeziciune și violență. Vânt ~. Cutremur ~. Secetă ~. 7) (despre ființe) Care a ajuns la vârsta maturității. Băiat ~. Fată ~. ◊ A se face ~ a crește; a se dezvolta. Tată ~ bunic. Mamă ~ bunică. Socru (soacră) ~ tata (mama) mirelui. 8) Care posedă calități excepționale și se bucură de o faimă deosebită; celebru. ~ artist. 9) Care este de o importanță sau de o valoare deosebită. Zi ~. Faptă ~. 10) Care ocupă o treaptă mai înaltă într-o ierarhie; superior. Funcționar ~. ◊ ~ și tare care are putere și influență. A se ține ~ a fi mândru. Mai ~ele șeful; conducătorul. Să crești ~! urare cu care o persoană mai în vârstă mulțumește unui copil pentru un serviciu. Vorbe ~i cuvinte pompoase; promisiuni deșarte. Lucru ~ lucru important, valoros. ~ lucru, ~ socoteală lucru fără importanță, care nu merită atenție. Cu ~ ce cu greu. Săptămâna ~ săptămâna care precedă sărbătoarea Paștilor la creștini; Săptămâna Patimilor. /Probabil lat. mas, maris
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE1, mari, adj. 1. Care depășește dimensiunile obișnuite. ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros care, la mână, se poate opune celorlalte degete. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cât cepele) = a privi cu uimire, cu curiozitate. A lăsa (pe cineva) mare și devreme = a lăsa (pe cineva) dezamăgit. ◊ (Adverbial) Făină măcinată mare. ♦ (Despre suprafețe) Întins, vast. ◊ Expr. În mare = după un plan vast; în linii generale. ♦ Înalt. Un deal mare ne desparte (JARNIK-BÎRSEANU). ♦ Lung. Păr mare. ♦ Încăpător, spațios; voluminos. Au umplut un sac mare, mare (SBIERA). ♦ (În expr.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasă a unei case țărănești, destinată oaspeților. ♦ Lat; adânc. Apă mare. 2. În cantitate însemnată, abundent, mult; numeros. ◊ Expr. (Despre ape curgătoare) A veni mare = a crește, a se umfla; a inunda. ♦ (Despre surse de lumină și căldură) Puternic, intens. 3. De lungă durată. 4. În grad înalt; intens, profund, tare. Avusese mare iubire pentru el (SADOVEANU). ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu, anevoie. ◊ Expr. (A-i fi cuiva) mai mare mila (sau dragul, rușinea etc.) = (a-i fi cuiva) foarte milă (sau drag, rușine etc.). Ziua-mare = moment al dimineții când lumina devine intensă. ♦ (Despre sunet, voce) Puternic, ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) în gura mare = a vorbi cu glas tare, strigând. A fi cu gura mare = a fi certăreț, scandalagiu. ♦ (Despre fenomene atmosferice) Violent, năprasnic. Ger mare. ♦ (Adverbial, pop.) Din cale-afară, peste măsură. A să fie Mare mult omor! (ALECSANDRI). ♦ Grav. Greșeală mare. 5. Adult, matur, vârstnic; (la comparativ) mai bătrân. ◊ Expr. (Despre copii) A se face mare = a crește, a deveni matur, adult. 6. Vestit, renumit, ilustru. 7. Care ocupă un rang superior, sus-pus. ◊ Expr. A se ține mare = a fi mândru, semeț. A trage a mare = a-și da ifose; a căuta să ajungă pe cei sus-puși. La mai mare, urare făcută cuiva cu ocazia unei numiri sau avansări într-un post. Mare și tare = influent, puternic. ◊ (Substantivat) Mai-marele = căpetenie, șef. ♦ Mare ținută = îmbrăcăminte sau uniformă destinată pentru anumite solemnități. ♦ Superior în ceea ce privește calitățile morale. ◊ Expr. Mare la inimă (sau la suflet) = mărinimos, generos. 8. Important, de seamă; hotărâtor. ◊ Zi mare = zi de sărbătoare, zi importantă. Strada mare = nume dat în unele orașe de provincie străzii principale. Vorbe mari = cuvinte bombastice; promisiuni goale. ♦ Deosebit, ales. Mare cinste.Lat. mas, maris.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE s. 1. (GEOGR.) (înv.) genune, noian. (S-a scufundat în ~.) 2. (GEOGR.) apă. (Până în Grecia a călătorit pe ~.) 3. (JUR.) mare deschisă = mare liberă; mare internă v. mare închisă; mare închisă = mare internă; mare liberă v. mare deschisă. 4. (GEOL.) mare de pietre = câmp de pietre.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE s. v. apă, duium, grămadă, mulțime, ocean, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE adj. 1. v. întins. 2. amplu, întins, larg. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spațios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. mășcat. 8. v. înalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. adânc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. numeros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. important, însemnat. (O zi ~ din viața lui.) 26. v. deosebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (înv.) vel. (~ spătar.) 31. (înv.) velit. (Boier ~.) 32. adânc, intens, profund, puternic, viu. (O impresie, o emoție ~.) 33. v. acut. 34. bogat, întins, vast. (Are o experiență ~.) 35. v. fastuos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÁRE adj. v. friguros, geros, rece.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Mare ≠ mic, mărunt
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

máre (mắri), s. f. – Întindere mare de apă sărată. – Mr. amare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mare (Pușcariu 1026; Candrea-Dens., 1047; REW 5349), cf. it. mare, fr. mer, prov., cat., sp., port. mar. Pentru expresia a făgădui marea cu sarea, cf. Pușcariu, Études linguistique roum., Cluj 1937 și, împotrivă Spitzer, BL, V, 190 și VI, 238.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

máre adj.1. De vîrstă majoră. – 2. Cu dimensiuni și proporții însemnate. – 3. Însemnat, notabil, de categorie socială ridicată. – 4. (S. m.) Om de vază, persoană remarcabilă. – Mr. mare, megl. mari, istr. mǫre. Lat. mās, mărem „mascul” (Diez; Miklosich, Rum. Unters., II, 23; Pușcariu 1027; Candrea-Dens., 1048; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 169). Schimbarea de sens a fost explicată de Tiktin, printr-o încrucișare, puțin probabilă, cu magnus; și de Bourciez 180 prin faptul că masculul e în general mai mare ca femela. Mai probabil, trebuie să se pornească de la confuzia normală între mare ca vîrstă și mare ca dimensiune, specifică în toate idiomurile, cf. s-a făcut mare (a crescut sau s-a făcut bărbat). Fără îndoială, această der. a fost respinsă de REW 5231, cf. Philippide, II, 720. Alte explicații sînt și mai puțin convingătoare: dintr-un cuvînt anterior lat., pus în legătură cu v. irlandez már (Meyer, Alb. St., IV, 83); de origine celtică (Sköld, IF, XLIII, 188); din v. germ. mari (Scriban); sau din lat. mare „mare” (Spitzer, Mitt. Wien., I, 294; G. Bonfante, Il problema dell’ aggettivo e il rom. mare, în Boll. Istituto di Linque estere, Genova, V, 3-9). Der. măreț, adj. (superb, mîndru; maiestuos, impunător, grandios), pentru a cărui der. cf. Densusianu, GS, II, 9 (după Pușcariu 1027, dintr-un lat. *maricius, mai puțin probabil cu suf. rom. -eț); măreție, s. f. (maiestuozitate, splendoare; mîndrie); mări, vb. (a face mare; a augmenta, a crește; a glorifica); mărie, s. f. (înv., mărime; Alteță, Maiestate); mărime, s. f. (amplitudine; dimensiune; importanță; cantitate; persoană importantă); mărire, s. f. (creștere; dezvoltare; om de vază); preamări, vb. (a înălța, a glorifica); măros, adj. (Trans., trufaș). Comp. maimare, s. m. (căpetenie, șef), cf. Candrea-Dens., 1048 (după părerea echivocă a lui Pascu, Beiträge, 17, din ngr. μαϊμάρης „arhitect”, cf. maimar); maimărie, s. f. (demnitate, preeminență); mărinimos, adj. (generos), compus artificial după lat. magnanimus; mărinimie, s. f. (generozitate).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

máre s. f., g.-d. art. mării; pl. mări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

máre adj. m., art. márele, pl. mari, art. márii; f. sg. máre, g.-d. art. márii, pl. mari, art. márile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MẮRE interj. (Pop.) 1. Cuvânt care exprimă: mirare; curiozitate; nedumerire; surprindere, uimire; admirație etc. 2. Termen de adresare: Măi, bre. ♦ Cuvânt prin care se subliniază o relatare, o afirmație. [Var.: mări interj.] – Cf. alb. more, ngr. moré „prost, nebun”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MẮRE interj. 1) (se folosește pentru a exprima mirare, nedumerire, curiozitate). 2) (folosit și ca termen de adresare) Măi. [Var. mări] /cf. alb. more, ngr. moré
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂRĂ s. f. (Rar) Ceartă continuă, sâcâială. – Din mâr.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ac-de-máre (pește) s. n., pl. áce-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

anemónă-de-máre (animal) s. f., g.-d. art. anemónei-de-máre; pl. anemóne-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de CristinaDianaN | Semnalează o greșeală | Permalink

bou-de-máre (pește) s. m., art. bóul-de-máre; pl. boi-de-máre, art. bóii-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

Cárul-Máre (constelație) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

călúț-de-máre (pește) s. m., pl. călúți-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-de-máre (plantă) s. f., g.-d. art. iérbii-de-máre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-máre (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-mári
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ANASON-MÁRE s. v. molură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ANEMONĂ-DE-MÁRE s. v. actinie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARICI-DE-MÁRE s. (ZOOL.: Echinoidea) echinidă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOALĂ-MÁRE s. v. febră tifoidă, tifos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CALCE-MÁRE s. v. rostopască.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CAL-DE-MÁRE s. v. morsă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CALORIE MÁRE s. v. kilocalorie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARABAȘ-DE-MÁRE s. v. martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAS-DE-MÁRE s. v. sparos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂȚEL-DE-MÁRE s. v. corosbină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CEAPUR MÁRE s. v. egretă, stârc alb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CINCI-FOI-MÁRI s. v. sănișoară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COARNE-DE-MÁRE s. pl. v. roșcovă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORB-DE-MÁRE s. v. cormoran.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORCODEL-MÁRE s. v. bodârlău, cufundac, cufundar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CULIC-DE-MÁRE s. v. scoicar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIPLĂ MÁRE s. v. contrabas.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOAMNĂ-MÁRE s. v. beladonă, mătrăgună.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ERODIU MÁRE s. v. egretă, stârc alb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FAPTUL-MÁRE s. v. ștevie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FATA-MÁRE s. v. lebăda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FUNDAC-MÁRE s. v. bodârlău, cufundac, cufundar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GAROFIȚĂ DE MÁRE s. v. sică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GĂINĂ-DE-MÁRE s. v. bibilică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GROZAMĂ-MÁRE s. v. lemnul-bobului, salcâm galben.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GUVID MÁRE s. v. strunghil.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HOȚ DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IARBĂ-MÁRE s. v. granát, pătlagină, spilcuță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂSTUN-MÁRE s. v. drepnea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEU-DE-MÁRE s. (ZOOL.; Otaria byronia) otarie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARELE ÁLB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARELE LÁMA s. v. dalai-lama.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARELE-NÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MARE PROPRIETÁR s. latifundiar, moșier, (Ban. și prin Transilv.) spahie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MUSCĂ-MÁRE s. v. împărăteasă, mamă, matcă, regină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NĂVALNICUL-ĂL-MÁRE s. v. sânziene-de-grădină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NUCĂ DE MÁRE s. v. nucșoară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PORUMBEL-DE-MÁRE s. v. martin, pescar râzător, pescăruș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RÂNDUNICĂ-DE-MÁRE s. v. chirighiță, pescăruș, râbar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMANIȚĂ-MÁRE s. v. crizantemă, dumitriță, margaretă, tufănică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RUJĂ-FLOARE-MÁRE s. v. salvie-albă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOICĂ DE MÁRE s. v. stridie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPUMĂ-DE-MÁRE s. v. magnezit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STURZ MÁRE s. v. cocoșar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOARECE-DE-MÁRE s. v. limbă-de-mare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂLHAR DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANDAFIR-DE-MÁRE s. v. actinie, anemonă-de-mare, dedițel-de-mare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIFOI-MÁRE s. v. sulfină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚARCĂ-DE-MÁRE s. v. scoicar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȚIPAR-DE-MÁRE s. v. știucă-de-mare, zărgan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ULIU-MÁRE s. v. șorecar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URSA-MÁRE s. v. carul-mare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VACĂ-DE-MÁRE s. v. morsă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VIȚEL-DE-MÁRE s. v. focă, morsă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mắre interj. – Ei, pst, stai! – Var. (Mold.) mări. Mr. more, megl. mara, istr. murié. Ngr. μῶρε (Scriban), cf. alb. morë, bg., sb. more, ven. moré. Puțin probabilă der. din lat. mās „mascul” (Philippide, II, 722); și mai puțin încă din lat. amōrem (Șeineanu, Istoria filologiei, 345).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ac-de-máre s. n., pl. áce-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

anemónă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aríci-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

áță-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bóu-de-máre s. m., pl. bói-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

buréte de máre s. m. + prep. + s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cal-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Cárul-Máre (astron.) s. pr. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

castravéte-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

călúț-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cățél-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Câinele-Máre (astron.) s. pr. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

corb-de-máre s. m., pl. corbi-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crin-de-máre (zool.) s. m., pl. crini-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cuțít-de-máre (zool.) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dedițél-de-máre s. m., pl. dedițéi-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

doámnă-máre (bot.) s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

drác-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

găínă-de-máre (bibilică) s. f., pl. găíni-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iárbă-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iépure-de-máre s. m. (sil. ie-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndáta-máre loc. adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Jóia Mare s. pr. f. sg.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

léu-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

límbă-de-máre (zool.) s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lup-de-máre (focă, marinar) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mai-márele s. m. art., pl. mai-márii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mámă-máre s. f., art. máma-máre, g.-d. art. mámei-mári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

máre-logofăt s. m., art. márele-logofăt; pl. mári-logoféți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

máre-spătár s. m., art. márele-spătár; pl. mári-spătári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

máre-vórnic s. m., art. márele-vórnic; pl. mári-vórnici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mălái-máre s. m. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măre/mări interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

múscă-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nálbă máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nevóie máre loc. adv.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

péște-de-máre (calcan) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pisícă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

porc-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

rândunícă-de-mare s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Sâmbăta Máre s. pr. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scórpie-de-máre s. f. (sil. -pi-e)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

soácră-máre s. f. (sil. -cră-), art. soácra-máre, g.-d. art. soácrei-mari; pl. soácre-mari
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sócru-máre s. m. (sil. -cru-), art. sócrul-máre; pl. socri-mari, art. sócrii-mari
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

spúmă-de-máre s. f., art. spúma-de-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stea-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șoárece-de-máre (pește) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

știúcă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tátă-máre s. m., art. táta-máre, g.-d. art. lui táta-máre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trandafír-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Úrsa-Máre s. pr. f. art.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

urs-de-máre s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

urzícă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vácă-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Vínerea Máre s. pr. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

vúlpe-de-máre s. f.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndátă adv. (în și dată). Pe dată, imediat. Îndată ce și (maĭ puțin bine) de îndată ce, imediat ce, cum: îndată ce l-a văzut (saŭ cum l-a văzut), l-a și prins. – Se poate scrie și în dată, ca pe dată. Fam. și pop. în data mare, foarte răpede [!]: a venit în data mare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARÉ, Rolf de (1888-1964), filantrop suedez. A creat compania Baletelor suedeze (1920). Împreună cu Pierre Tugal, a fondat Arhivele Internaționale ale Dansului (1931-1947), care au organizat primul concurs internațional al coregrafilor (1932).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ALFRED CEL MARE, rege anglo-saxon (871-899). A luptat cu danezii, recucerind Londra (885 sau 886); s-a preocupat de organizarea internă a regatului, de întocmirea unui cod de legi și de dezvoltarea culturii. A tradus din limba latină pe Orosius, Beda Venerabilul, Cassiodor și Boetius.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTE MARE, UNDAE (lat.) valurile înaintea mării – Cauza premerge efectul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ANTON CEL MARE din Buda (?-1437), unul din principalii conducători ai răscoalei iobagilor din 1437-1438 din Transilvania.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ, cale navigabilă în SE României care unește fl. Dunărea cu Marea Neagră, scurtînd drumul navelor spre Constanța cu c. 400 km și asigurînd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal datează de la mijlocul sec. 19. Lucrările au început în 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a deținuților politici care au fost folosiți ca principală forță de muncă. Sistate în 1955, lucrările au fost reluate în 1975, după un alt proiect. Canalul, dat în folosință la 26 mai 1984, străbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat în mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime totală: 64,2 km; lățime la bază: 70 m, la suprafață 110-140 m; adîncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prevăzut cu ecluze (Cernavodă și Agigea), fiecare avînd două incinte care asigură navigația în ambele sensuri; este traversat de șapte poduri (trei rutiere, trei feroviare și unul mixt). Volumul de trafic pe care îl poate prelua anual este de c. 75 mil. t mărfuri, asigurîndu-se trecerea navelor fluviale și a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o importantă cale navigabilă europeană, permițînd o legătură mai directă între Marea Neagră și Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dunăre, precum și cu Marea Baltică prin Canalul Oder-Elba. O derivație, Poarta Albă-Năvodari-Midia, în lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit în 1984-1987.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CARAIBILOR, MAREA ~, mare a Oc. Atlantic mărginită la V și S de America Centrală și N Americii de Sud, iar la N și E de lanțul ins. Antile, unite cu G. Mexic prin str. Yucatán; 2,78 mii km2. Ad. max.: 7.238 m; ad. med.: 2.491 m. Salinitate medie: 36‰. Pr. ins.: Cuba, Haiti, Jamaica, Poerto Rico. Pr. porturi: Maracaibo (Venezuela), Cartagena (Columbia), Colón (Panamá), Santiago de Cuba (Cuba). Se mai numește și Marea Antilelor.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CAROL CEL MARE (CHARLEGMAGNE) [șarləmáñ], rege al francilor (768-814) și împărat al Occidentului (800-814). Cel mai de seamă reprezentant al dinastiei Carolingilor. A purtat războaie cu saxonii, bavarezii, longobarzii, arabii, avarii, slavii ș.a., lărgind considerabil hotarele statutului său, pentru apărarea căruia a înființat mărci de graniță (Altmark, Ostmark, marca spaniolă ș.a.); a reformat administrația, justiția, armata și a sprijinit cultura și biserica. Domnia lui C. a marcat o etapă importantă în cristalizarea relațiilor feudale în Europa apuseană.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CARUL MARE, numele popular al unei grupări de stele din constelația Ursa Mare, alcătuită din șapte stele, dintre care patru reprezintă cutia carului, iar celelalte trei oiștea; pe prelungirea laturii din spatele carului, la o depărtare de cinci ori cît această latură, se găsește Steaua Polară. V. Mizar, Alcor.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CASPICĂ, Marea ~, cel mai întins lac sărat de pe glob, situat la limita dintre Europa și Asia, între Azerbaidjan, Rusia, Turkmenia și Iran; 376 mii km2. Ad. max.: 1.025 m. Ad. medie: 184 m. Din 1929 pînă în 1960, nivelul său a scăzut cu 2 m; el este cu 27,9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Salinitatea variază de la 1-2‰ în N, la 300‰ în G. Kara-Bogaz Gol. În M.C. se varsă fl. Volga, Ural, Terek, Emba, Kuta ș.a. Pescuit de sturioni. Zăcăminte de petrol. Navigație. Porturi pr.: Baku, Astrahan, Bandar e Anzali.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂPUȘU MARE, com. în jud. Cluj, pe Căpuș; 4.503 loc. (1991). Expl. de min. de fier (Căpușu Mic).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CEANU MARE, com. în jud. Cluj; 4.888 loc. (1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CHEVEREȘU MARE, com. în jud. Timiș; 2.053 loc. (1991). Stație de c. f.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CIRUS II CEL MARE, rege persan (559-530 î. Hr.), din dinastia Ahemenizilor. Fondatorul Imp. Persan; a cucerit Media (550 î. Hr.), Lidia (547 î. Hr.) și Babilonul (539 î. Hr.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CÎINELE MARE (Canis major), constelație din emisfera australă, compusă din c. 70 de stele vizibile. Conține cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească: Sirius.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

COCIUBA MARE, com. în jud. Bihor; 3.609 loc. (1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

COMLOȘU MARE, com. în jud. Timiș; 4.783 loc. (1991). Stație de c. f.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSTANTIN CEL MARE (Flavius Valerius Constantinus), împărat roman (306-337). Înfrîngînd pe Maxențiu (312) și pe Liciniu (324) a devenit suveran al întregului Imp. Roman. A desăvîrșit reformele politice, militare și sociale inițiate de Dioclețian, perfecționînd sistemul dominatului; a facilitat consolidarea creștinismului ca religie de stat (edictul de toleranță de la Milano, și convocarea primului conciliu ecumenic de la Niceea, 325). A întărit Limesul dunărean și a mutat cap. imp. la Constantinopol (330), oraș fundat de el.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare în bazinul Oc. Pacific, între coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride și ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km2. Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28ºC. Salinitate medie: 34,5-35,5‰. Numeroase recife și ins. coraligene. Navigație dificilă. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Nouméa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari bătălii între forțele aeronavale nord-americane și japoneze (mai 1942).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CORBII MARI, com. în jud. Dîmbovița, pe Neajlov; 8.333 loc. (1991). Expl. de petrol. Biserică (sec. 18).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CREVEDIA MARE, com. în jud. Giurgiu; 4.948 loc. (1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CURCUBĂTA MARE, vîrf în M-ții Bihor, cel mai înalt din M-ții Apuseni și din toți Carpații Occidentali, alcătuit din șisturi cristaline. Alt.: 1.849 m.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CUSTURA MARE, lac glaciar în M-ții Retezat, la 2.226 m alt.; 2,8 ha; ad. max.: 9 m.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DEALUL MARE 1. Deal cu forme masive, alcătuit din gresii și calcare oolitice, situat la V de C. Moldovei, pe stg. Siretului, la S de izvorul râului Bahlui. Alt. max.: 593 m. Întinse păduri de foioase. 2. Deal în Subcarpații de Curbură, la S de râul Cricovu Sărat, în prelungirea dealului Istrița. Alt. max.: 442 m. Podgorii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FATA MARE DIN HORĂ, numele popular al stelei Gemma din constelația Coroana boreală.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GALICEA MARE, com. în jud. Dolj; 5.255 loc. (1995).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂRLA MARE 1. Com. în jud. Mehedinți; 6.648 loc. (1995). Creșterea porcinelor. Biserica Pogorârea Sfântului Duh (1838) în satul Gârla Mare. 2. Cultură din Epoca bronzului (sec. 15-13 î. Hr.) numită astfel după numele com. în care a fost descoperită așezarea eponimă. Răspândită în S Olteniei, Banat și NE Iugoslaviei; face parte din marea arie culturală a „Câmpurilor de urne” de pe cursul mijlociu și inferior al Dunării.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

JAMU MARE, com. în jud. Timiș; 3.373 loc. (1998). Centru viticol. Creșterea bovinelor. Stație de c. f. Satul Jamu Mare este menționat documentar în 1343.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

JAMU MARE, com. în jud. Timiș; 3.373 loc. (1998). Centru viticol. Creșterea bovinelor. Stație de c. f. Satul Jamu Mare este menționat documentar în 1343.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

KARA, Marea ~, mare în S Oc. Înghețat, între țărmul Asiei și ins. Novaia Zemlea, Franz Joseph și Severnaia Zemlea, 883 mii km2. Ad. medie: 118 m; ad. max. 620 m. Comunică cu M. Barents prin str. Kara, iar cu M. Laptev prin str. Vilkițki. Țărmuri joase cu golfuri și estuare. Acoperită cu ghețuri. În ea se varsă Obi și Enisei. Port pr.: Dikson.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂPUȘNICU MARE, com. în jud. Caraș-Severin, situată în depr. Almăj, la poalele de S ale m-ților Semenic, pe râul Lăpușnic; 2.180 loc. (2000). Expl. de azbest (în satul Moceriș). Pomicultură (meri, pruni). În satul L.M., menționat documentar în 1540, se află biserica Pogorârea Duhului Sfânt (1770, pictată în 1878, restaurată în 1890 și 1934).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MALU MARE, com. în jud. Dolj, situată în Câmpia Romanați, pe stg. Jiului; 4.753 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul M.M.). Creșterea porcinelor. Viticultură. În satul Preajba se află casa lui Stan Jianu (sec. 18) și biserica având dublu hram – Sf. Ștefan și Sf. Gheorghe (1778-1779, refăcută în 1833), cu picturi murale interioare de factură brâncovenească.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTĂ (QUMRAN), texte străvechi scrise în ebraică, arameică, nabateică, greacă, latină, siriano-palestiniană și arabă, datând din sec. 2 î.Hr.-2 d. Hr. Cuprind date prețioase privind esenianismul și geneza creștinismului primitiv. Descoperite în 1947 în peșterile din regiunea de NV a Mării Moarte, în apropiere de Qumran (unde în sec. 3 î.Hr.-2 d. Hr. și-a avut centrul o comunitate religioasă, probabil, a esenienilor).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAREA ALBĂ (BELOE MORE), mare în bazinul Oc. Înghețat, între peninsulele Kola și Kanin. Comunică larg cu M. Barents, cu M. Baltică (prin intermediul L. Onega, a râului Neva și a unui canal navigabil cu 19 ecluze, lung de 227 km, dat în folosință în 1933), precum și cu mările din S (M. Azov, Marea Neagră, M. Caspică) prin intermediul căii de navigație Volga-Balica; 90 mii km2. Ad. max.: 350 m; ad. medie: 67 m. Temp. medie: -1,7ºC (iarna) și 11ºC (vara). Salinitatea 24-24,5‰. Numeroase insule. Pescuit intens. Îngheață în perioada sept.-mai. Porturi pr.: Arhanghelsk, Onega, Belomorsk, Kandalașka.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAREA BARIERĂ DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit bæriə ri:f]), lanț de recife și insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume), care se întinde pe c. 2.300 km în lungul coastei de NE a Australiei, pe marginea platformei continentale. Lățime: 2-150 km. Obstacol pentru navigație. Declarat parc maritim (1983).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OCNELE MARI, oraș în jud. Vâlcea, situat pe dr. văii Oltului, în zona Subcarpaților Vâlcii; 3.422 loc. (2003). Expl. de sare (prin disoluție), prelucrată în combinatul chimic din satul Govora. Orașul este inclus în categoria stațiunilor balneoclimaterice, având în perimetrul său un lac (c. 1.000 m2) cu apă sărată (216,3 g/l) cu caracter helioterm, cu nămol sapropelic pe fund, cu eficacitate în tratarea afecțiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, cardiovasculare etc. Apele cloruro-sodice și iodurate de aici au început să fie utilizate pentru tratament începând cu anul 1833, când s-au făcut primele amenajări, iar primul stabiliment balnear a fost construit în anii 1894-1896. Localitatea apare menționată documentar ca sat în 1402, iar ulterior ca târg, devenind oraș în sec. 16. În O.M. se află biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 16, renovată în 1746), iar în localitățile componente Slătioarele, Gura Suhașului, Lunca, Țeica și Buda, bisericile Sf. Nicolae (1568-1574), Sf. Gheorghe (1676-1677), Sf. Ioan Gură de Aur (1701-1706), Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru (1726, cu fresce din 1782) și Sf. Treime și Sf. Nicolae (1731). Ca urmare a exploatării prin disoluție a sării, în toamna anului 2001 s-au produs prăbușiri de mare amploare, care au distrus aproape în întregime satul Țeica.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OCOLAȘU MARE, vârf în masivul Ceahlău, constituind alt. max. a acestuia (1.907 m). Prezintă pereți abrupți, sub forma unor coloane.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTROVU MARE, insulă românească situată în albia Dunării, în dreptul com, Burila Mare, jud. Mehedinți; 22 km2. Lungime: 14 km; lățime max.: 3 km. În această zonă se află hidrocentrala Porțile de Fier II.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PAVEL CEL MARE din Voivodeni (sec. 15), unul dintre conducătorii răscoalei de la Bobâlna (1437-1438).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PIATRA MARE, masiv muntos cu marginile abrupte (sinclinal suspendat), alcătuit din conglomerate și calcare, situat în grupa m-ților Bârsei, separat de Postăvarul prin valea Timișului. Fenomene carstice. Alt. max.: 1.843 m (vf. Piatra Mare). Obiective turistice (piste de schi, cascada Tamina, cascada „Șapte scări”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

POPOARELE MĂRII, denumire generică dată unor populații, indo-europene, cu care Egiptul a intrat în conflcit (sec. 14-13 î. Hr.). Înfrânte decisiv de Ramses III (1198-1166 î. Hr.) au fost silite să se așeze în tabere militare, fiind folosite ca mercenari de armata egipteană.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

POROINA MARE, com. în jud. MehedIinți, situată în S piemontului Bălăciței, pe cursul superior al răului Drincea; 1.388 loc. (2003). Pe terit. satului P. a fost descoperit (la sfârșitul sec. 19) un rhyton din argint aurit datând din sec. 3 î. Hr.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RADU CEL MARE, domn al Țării Românești (1495-1508). Fiul lui Vlad Călugărul, care și l-a asociat la domnie în 1492. Bucurându-se de concursul familiei boierilor Craiovești, cu care se înrudea și pentru care a creat instituția marii bănii, a luat unele mărusi privind centralizarea statului. Supus față de Poartă. S-a aflat în bune relații de vecinătate cu regele Ungariei și cu regele Poloniei. A acordat o mare atenție vieții culturale (a înființat o tipografie și l-a adus în țară pe ieromonahul Macarie, care a tipărit cele trei cărți de cult – „Liturghierul”, 1508, „Octoihul”, 1510 și „Evangheliarul”, 1512, primele tipărituri apărute pe teritoriul românesc) și religioase, pentru reorganizarea căreia l-a adus în Țara Românească pe Nifon. Prin grija sa a fost construită în mare parte biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Dealu (1499-1501), terminată de fratele său, Vlad cel Tânăr în perioada 1510-1512, precum și biserica de la Lopușnia (Lopușnja, Serbia, 1501). După moartea sa, scaunul domnesc a fost dobândit, cu ajutor turcesc, de Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Țepeș.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

RÂU MARE, râu, afl. stg. al Streiului în depr. Hațeg; 62 km. R.M. se formează prin unirea (în cadrul bazinetului Gura Apelor) Râului Șeș (care izv. din masivul Godeanu) cu râul Lăpușnicu Mare (izv. din m-ții Retezat, de sub vf. Peleaga). Pe cursul superior, în bazinetul Gura apelor, s-a construit (1980-1986) cel mai mare baraj de pe râurilor interioare ale țării (barajul „Gura Apelor”), cu o înălțime de 174 m, o lățime max. (la bază) de 570 m și o lungime (la coronament) de 480 m. Lacul de acumulare din spatele acestui baraj are o capacitate de 225 mil. m3 de apă, constituind sursa de alimentare și punere în mișcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW), dată în funcțiune în 1986. În aval de această hidrocentrală, pe R.M. au mai fost construite și date în exploatare încă zece hidrocentrale: Ostrovu Mic (15,9 MW, 1986), Clopotiva (14 MW, 1987), Ostrov (15,9 MW, 1988), Cârnești I (15,9 MW, 1988), Cârnești II (11,5 MW, 1988), Păclișa (15,9 MW, 1988), Totești I (15,9 MW, 1988), Totești II (15,9 MW, 1989), Hațeg (15,9 MW, 1990) și Sântămăria-Orlea (11,5 MW, 1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMÂNIA MARE, denumire folosită pentru statul român între 1918 și 1940.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SANTA MARE, com. în jud. Botoșani, situată în NE C. Jijiei Inferioare, pe dr. râului Prut, la granița cu Rep. Moldova; 3.133 loc. (2005). În satul Rânghilești se află biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorie din 1842 a familiei Sturdza, iar în satul Durnești, biserica Sfinții Voievozi (1863).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNNICOLAU MARE, oraș în jud. Timiș, situat în C. Mureșului inferior, pe râul Aranca, la 25 km de granița cu Ungaria (via Cenad) și la 19 km de frontiera cu Serbia (via Dudeștii Vechi); 13.291 loc. (2005). Stație de c. f. Nod rutier. Expl. de argilă. Fabrici de componente auto (din 1997), de mobilă, de ciorapi, produse ceramice, produse alim. (lapte praf, preparate din carne și lapte, panificație). Filatură și țesătorie de in și cânepă. Morărit. Sere legumicole. Muzeu cu secții de istorie, arheologie și etnografie. În perimetrul orașului au fost descoperite vestigii materiale din Neolitic și din Epoca bronzului. În timpul stăpânirii romane, aici a staționat un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina. Săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei așezări civile romane (sec. 2-3), precum și un tezaur alcătuit din 23 de vase din aur (șapte căni, două pahare tronconice, două vase rituale, două cupe cu picior, un rhyton, o fructieră ovală ș.a.) datând din perioada migrației popoarelor (sec. 9-11), atribuit în mod diferit de specialiști, atât bulgarilor, cât și pecenegilor sau unor meșteri din ținuturile Mării Azov. Tezaurul se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Așezarea apare menționată, prima oară, în „Diploma Ioaniților”, în 1247, apoi este consemnată în 1256 și 1334 cu numele Sanctus Michael (denumirea actuală datează din sec. 18, o dată cu instaurarea stăpânirii habsburgice în Banat). În 1241, localitatea este devastată de invazia tătarilor; în aug. 1552, cetatea de aici este ocupată de turci, așezarea fiind inclusă în pașalâcul Timișoarei. În 1716, trupele austriece, comandată de Eugeniu de Savoia, alungă pe turci, iar întreg Banatul intră sub autoritatea habsburgică. În 1752, în această zonă sunt colonizate numeroase familii germane. Declarat oraș în 1950. Monumente: biserica sârbească Adormirea Maicii Domnului (1783-1787), în stil baroc, declarată monument istoric și de arhitectură, biserica ortodoxă (1898-1899) cu aspect de catedrală (34 m lungime și 14 m lățime), castelul „Nako” (1864), ]n stil neoclasic, declarat monument de arhitectură, casa memorială „Bartók Béla”, cu un bust al compozitorului, bustul lui Mihai Eminescu (dezvelit la 11 oct. 1925).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNPETRU MARE, com. în jud. Timiș, situată în C. Mureșului; pe stg. Văii Mureșului și pe râul Aranca; 3.286 loc. (2005). Stație de c. f. (în satul S. m.). Satul S. m. apare menționat documentar în 1333. În satul Igriș, atestat documentar în 1191, există o abație cisterciană, atestată la c. 1179, întemeiată de călugări originari din Pontigny (Burgundia); pe lângă cărțile necesare cultului, aici existau lucrări de teologie dogmatică și de filozofie scolastică, nucleul primei biblioteci de pe terit. României.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SINTEA MARE, com. în jud. Arad, situată în S C. Crișurilor, pe dr. văii Crișului Alb și pe râul Teuz; 3.698 loc. (2005). Nod rutier. Satul S. m. apare menționat documentar în 1337, iar satul Adea în 1202. Zonă de interes cinegetic (în arealul satului Adea).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMEȘU MARE, râu în N României, cu cea mai mare extindere a cursului și bazinului său pe terit. jud. Bistrița-Năsăud; 118 km. Se formează prin unirea, la S de pasul Rodna, a pârâului Maria, care izv. din V m-ților Suhard, de sub vf. Omu, de la 1.558 m alt., cu pârâul Valea Smeului, al cărui izvor se află în E m-ților Rodnei, sub vf. Coșorba. În aval de confluența celor două pâraie, valea S. m. capătă o direcție de predominantă NE-SV, separă mai întâi prelungirile m-ților Rodnei (în NNV) de cele ale m-ților Bârgău (în SSE), formând în această zonă o serie de repezișuri, traversează apoi reg. dealurilor Năsăudului, trecând prin orașul Năsăud, iar în aval de Beclean desparte dealurile Ciceului (în N) de dealurile Jimborului (în S), printr-o vale mult lărgită, după care confluează cu apele Someșului Mic, pe terit. com. Mica (jud. Cluj), la c. 4 km amonte de municipiul Dej, formând cursul unic al râului Someș. Afl. pr.: Arieș, Cormaia, Rebra, Sălăuța, Ilișua (pe dr.), Ilve, Șieu (pe stg.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

URSA MARE (Ursa Major), constelație din emisfera boreală. Cele mai strălucitoare stele, printre care se află Dubhe și Mizar, sunt de mărimea a doua. V. și Carul Mare.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

FRUCTE DE MARE s.n. pl. În gastronomie, ansamblu de animale marine mici – scoici, stridii, crevete, langustine, crabi – servite pe gheață, sub formă de cocteil sau folosite ca ingrediente în preparate specifice.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink

LIMBĂ-DE-MARE, limbi-de-mare, s.f. Pește plat din fam. soleidae, cu corp alungit, bot rotunjit în formă de cioc, ochii asezați pe partea dreaptă, de aprox. 60 cm lungime, prezent pe toate țărmurile Europei occidentale, în mările nordice și în Marea Mediterană, foarte apreciat ca pește de consum (Solea solea); varietatea din Marea Neagră (Solea nasuta) este mult mai mică.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink

VULPE DE MARE s.f. (Iht.) În general, pește cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (plați), fam. rajidae (batoizi propriu-ziși), cu corp romboidal și înotătoare dezvoltate ca niște aripi imense, prezent în lungul tuturor țărmurilor europene. Există nenumărate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime și 30 kg greutate, unele fiind uriașe, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime și 2-3 m lățime și o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consumă înotătoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asemănătoare la gust cu carnea de crab.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

Antonie cel Mare (250-356 d. Hr.), sfânt cuvios, sărbătorit la 17 ianuarie. La vârsta de 20 de ani și-a împărțit săracilor averea și s-a retras în deșertul Egiptului, ducându-și viața în preajma monahilor. De la vârsta de 35 de ani a trăit ca schimnic, atrăgând în preajma lui o mare mulțime de ucenici.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Atanasie cel Mare (298-373 d. Hr.), sfânt, episcop în Alexandria, unde s-a și născut și unde și-a însușit o temeinică educație clasică și creștină. Hirotonisit diacon în anul 318, ajunge secretarul patriarhului Alexandru, pe care-l însoțește la Sinodul de la Nicea (325 d. Hr.), la care a avut un rol determinant în combatarea arianismului și condamnarea lui Arie. În anul 328 a fost ales episcop și a păstorit 45 de ani, dintre care 20 de ani a trăit în cinci exiluri, datorită intriglor arienilor de la curtea împărătească. A scris 36 de opere cu caracter dogmatic, istoric, exegetic și altele. Este unul dintre primii episcopi nemartiri trecuți în rândul sfinților. Bis. îl sărbătorește la 18 ianuarie.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Irod cel Mare, rege al Iudeii (37 î.Hr.-4 d. Hr.), ultimul rege tributar al romanilor, numit și Idumeul. A înlăturat cu sprijin roman pe Antigon Macabeul, devenid astfel rege al întregii Palestine. Rezidește templul din Ierusalim (reconstruit de Zorobabel) și construiește orașul Cezareea la țărmul Mării Mediterane. Este ucigașul pruncilor după nașterea lui Hristos, ceea ce a determinat fuga în Egipt a Sfintei Familii.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Marea Galileei (Lacul Ghenizaret sau Marea Tiberiadei), lac în ținutul Galileii din câmpia Ghenizaret, lung de 21 de km și lat de 12 km, prin care trece râul Iordan spre Marea Moartă. Aici a avut loc pescuirea minunată a lui Iisus, și-a recurtat apostolii și a mers pe apele sale ca pe uscat, făcând și alte minuni.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Marea Moartă (Lacul Asfaltat), lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, în care se varsă râul Iordan. Este lacul cu cea mai joasă altitudine de pe pământ (392 m sub nivelul mării) și cu o salinitate de 7,5 ori mai mare decât cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament, aici s-au aflat orașele Sodoma, Gomora și altele, distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Marea Roșie, mare a Oceanului Indian, între Africa și Arabia, care comunică prin canalul Suez, în nord, cu Marea Mediterană, iar în sud cu Marea Arabiei prin strâmtoarea Bab el Mandeb. A fost traversată în mod miraculos de evrei, sub conducerea lui Moise, când au scăpat de robia egipteană.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Marele-Lama v. Dalai-Lama.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Pahomie cel Mare (c. 292-349), sfânt cuvios, considerat, împreună cu Antonie cel Mare, unul dintre întemeietorii vieții monahale. După înfrângerea împăratului Maxim, în armată căruia fusese înrolat, s-a retras la Tebaida, unde s-a creștinat. Apoi s-a retras în pustiul Tabene, unde a întemeiat o m-re, apoi încă șase, stabilindu-se la Pavan și organizând viața de obște a monahilor. A murit de holeră la 57 de ani. Bis îl sărbătorește la 15 mai.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Ștefan cel Mare și Sfânt, domn al Moldovei (1457-1504), apărătorul creștinătății. A fost numit de poporul român „mare” și „sfânt”: mare pentru iscusința cu care a condus țara cu dreptate, răsplătind pe cei buni și pedepsind pe cei lacomi și trădători; sfânt pentru lupta dusă în apărarea întregii creștinătăți în fața păgânilor care năvăleau spre apusul Europei, precum și pentru marele număr de m-ri și biserici zidite de el în Moldova, Muntenia, Transilvania și muntele Athos, în număr de 40. Profund pătruns de credința în Dumnezeu, și-a petrecut viața ca un adevărat creștin, având ca părinte și povățuitor duhovnicesc pe sfântul Daniil Sihastrul, pe care l-a vizitat de multe ori. Este înmormântat la m-rea Putna, ctitoria sa. Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Române l-a canonizat la 20 iunie 1992, fiind sărbătorit la 2 iulie.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a băga mare expr. 1. a accelera. 2. (cart.) a mări miza.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a compune melodii mari expr. (intl.) a denunța pe toată lumea.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti să convingă (pe cineva) de necesitatea unei acțiuni.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face pizda mare (la ceva) expr. (adol., obs.) a pierde timpul (cu ceva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face treabă mare expr. (eufem.) a defeca, a face caca.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi în Postul Mare expr. 1. (intl.) a executa o condamnare mare sau cea mai mare dintre condamnările primite până atunci. 2. (deț.) a nu primi rația de mâncare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi mare otravă expr. (intl.) a fi rutinat, a avea o experiență bogată; a nu putea fi înșelat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi ocnă mare expr. (intl.) v. a fi otravă mare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fi pe cai mari expr. 1. a avea o poziție socială bună; a avea o funcție importantă. 2. a fi sigur pe sine.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a încerca marea cu degetul expr. a tatona o situație, a încerca ceva fără prea mari speranțe de reușită.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a juca cartea cea mare expr. a profita de o șansă care poate modifica radical viața cuiva.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a promite (cuiva) luna de pe cer / marea cu sarea expr. a promite (cuiva) ceva irealizabil sau intangibil, a promite (cuiva) tot ce își dorește.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se da mare expr. a se lăuda, a se grozăvi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se da mare sculă de basculă expr. v. a se da mare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se lăsa mare expr. (er.) a ejacula.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a trăi împărătește / în puf / pe picior mare expr. a trăi în lux.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a veni mare expr. a impresiona.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bagă mare / tare! expr. 1. grăbește-te! 2. (cart.) mărește miza!, dublează potul!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

baltă mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciocu’ mic și pasul mare expr. (adol.) taci și pleacă!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

înțolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) îmbrăcat elegant.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

la mare expr. (deț.) la infirmerie.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

loc mare expr. (deț.) absența gardienilor; supraveghere slabă (care permite inițierea unor acțiuni interzise).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

marea cu sarea expr. ceva exagerat, imposibil de realizat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mare brânză / rahat expr. (iron.) fleac, lucru lipsit de importanță.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mare figură expr. persoană imprevizibilă, care surprinde prin acțiunile sau felul său de-a fi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mare sculă (de/pe basculă) expr. (peior.d. oameni) grozav, teribil, formidabil.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mălai-mare expr. bărbat lipsit de dinamism și personalitate; bleg.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mulți ca nisipul mării / câtă frunză și iarbă expr. foarte mulți, în număr foarte mare.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

nevoie mare expr. strașnic, grozav.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

peste nouă mări și nouă țări expr. la mare depărtare, foarte departe.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Presa mare s. pr. (intl.) Inspectoratul de Poliție al Capitalei.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pus la marele fix / la patru ace expr. îmbrăcat elegant.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

spuma mării! expr. (intl.) nu spui nimic!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

stațiune la mare expr. (deț.) infirmerie.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tata-mare s. m. sg. (mar.) comandant de vas.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

treabă mare expr. (eufem.) actul de a defeca și rezultatul acestuia.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

una mare expr. 1. halbă de bere (în contrast cu țapul). 2. o sută de mililitri de băutură spirtoasă (în contrast cu cinzeaca). 3. ceașcă mare de cafea. 4. (deț.) pâră sau informație importantă furnizată gardienilor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vraja mării expr. (adol.) v. vrajă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink