MANOMÉTRU, manometre, s. n. Instrument cu care se măsoară presiunea unui gaz sau a unui lichid în stare de vapori dintr-un spațiu închis. – Din fr. manomètre.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANOMÉTRU ~e n. Instrument pentru măsurarea presiunii fluidelor aflate în recipiente închise. /<fr. manometre
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANOMÉTRU s.n. Aparat folosit pentru măsurarea presiunii lichidelor sau a gazelor dintr-un spațiu închis sau a diferențelor de presiune a două gaze închise în vase diferite. [< fr. manomètre, cf. gr. manos – puțin dens, metron – măsură].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANOMÉTRU s. n. instrument folosit în manometrie; presiometru. (< fr. manomètre)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
manométru s. n. (sil. -tru), art. manométrul; pl. manométre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANOMETRU DE VÍD s. v. vacuummetru.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANOMÉTRU (‹ fr. {i}; {s} gr. manos „rarefiat” + metron „măsură”) s. n. Instrument de măsură a presiunii fluidelor sau a diferenței de presiune, bazat pe deformarea unei piese elastice, pe diferența de nivel a unei coloane de lichid (mercur, alcool, apă etc.), într-un tub de sticlă (adesea în formă de U), pe modificarea conductibilității electrice sau termice a gazelor etc. M. sunt folosite și în medicină pentru măsurarea presiunii arteriale sau intracardiace, a presiunii lichidului cefalorahidian etc.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink