MAIÁ s. f. Ferment; drojdie; p. ext. plămădeală. ◊ Expr. A prinde maia = a prinde puteri, a se înviora. [Pr.: ma-ia] – Din tc. maya.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIÁ f. Ferment folosit la producerea pâinii, a vinului etc. [Sil. ma-ia] /<turc. maya
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁIA I. s. n. denumire dată unor triburi de amerindieni din America Centrală, care au creat o strălucită civilizație precolumbiană. II. adj. care aparține acestei populații. ◊ (s. f.) limbă vorbită de aceștia. (< sp., fr. maya)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIÁ s. 1. v. aluat. 2. v. drojdie. 3. cuib, (reg.) matcă. (~ pentru înăcrirea borșului.) 4. ferment, (reg.) sad. (~ pentru închegarea laptelui.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIÁ s. (ANAT.) (reg.) melc, rândunică. (~ la cal.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIÁ s. v. cheag, chimozină, labferment, lactoferment, mistrie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
maiá2, maiále, s.n. (reg.) serbare sau petrecere câmpenească în cinstea primăverii, organizată de școlari în luna mai.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
maía (maiéle), s. f. – 1. Drojdie, ferment. – 2. Ferment în general. – 3. Germen, embrion, început. – 4. (Înv.) Varietate de pîine. – 5. Furcuță (la cai). – Mr. măiauă. Tc. (per.) maya (Șeineanu, II, 243; Miklosich, Türk. Elem., II, 122; Berneker, II, 5; Lokotsch 1367), cf. ngr. μαγιά, bg., sb. maja.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
maiá (drojdie, țesătură, os la cal) s. f., art. maiáua, g.-d. art. maiélei; pl. maiéle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
máia (etnic) s. m., adj. invar. (sil. ma-ia)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
máia (etnic) s. m. inv.; s. f., g.-d. art. maiei, pl. -; adj. inv.
Sursa: DMLR
(1981)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIA 1. (în mitologia greacă) Zeița fidelității, a credinței. A șaptea fiică a titanului Atlas, era cea mai frumoasă dintre Pleiade. Din dragostea ei cu Zeus s-a născut Hermes. 2. Zeiță italică, ocrotitoare a recoltelor de fructe. Era sărbătorită la 1 mai (după unii filologi, numele ei este etimonul lunii mai). Cunoscută și sub numele de Maiestas.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIA, râu în Federația Rusă, în Extremul Orient, afl. dr. al râului Aldan, în amonte de Ust Maia; 1.053 km. Izv. de pe pantele de S ale culmii Suntar Haiata, trecând prin Nelkan și Aim.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MÁIA2 s. f. Țesătură subțire de bumbac de tipul stambei, folosită ca material pentru confecționarea rochiilor ușoare de vară.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MAIA3 subst., adj. v. maya1.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Maia 1. Fiica lui Atlas și a Pleionei și una dintre pleiade. Maia era cea mai frumoasă dintre toate surorile ei. Cucerit de frumusețea ei, Zeus s-a unit cu ea într-o peșteră de pe muntele Cyllene. În urma acestei uniri Maia l-a născut pe zeul Hermes. 2. La romani, veche divinitate de origine obscură. Simboliza, se pare, Primăvara. Mai tîrziu a fost identificată cu Maia din mitologia greacă.
Sursa: Mitologic
(1969)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink