MAGNETIZATÓR, -OARE, magnetizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care poate să transmită magnetism. – Magnetiza + suf. -tor (după fr. magnétiseur).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNETIZATÓR, -OÁRE adj. Care magnetizează, care produce magnetizarea. // s.m. Persoană care magnetizează (2) [în DN], care practică magnetismul animal. [După fr. magnétiseur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNETIZATÓR, -OÁRE I. adj. care magnetizează. II. s. m. persoană care magnetizează (1), care practică magnetismul animal. (după fr. magnétiseur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

magnetizatór adj. m., pl. magnetizatóri; f. sg. și pl. magnetizatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

magnetizatór s. n., pl. magnetizatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink