7 definiții pentru «magnetic»   declinări

MAGNÉTIC, -Ă, magnetici, -ce, adj. (Despre forțe, fenomene) Care se referă la magnet sau la magnetism; (despre corpuri) care este feromagnetic, care poate fi magnetizat. ◊ Câmp magnetic = stare fizică particulară a unui spațiu în care se exercită forțe magnetice; p. ext. spațiul respectiv. Fluid magnetic = forță prin care se explică, în științele oculte, fenomenele telepatice și hipnotice. Pol magnetic = a) fiecare dintre cele două puncte sau regiuni de la extremitatea unui magnet; b) fiecare dintre cele două puncte ale globului pământesc către care se îndreaptă capetele unui ac magnetic. ♦ Fig. Care exercită o influență profundă sau o atracție irezistibilă; care magnetizează. – Din fr. magnétique, germ. magnetisch.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNÉTIC ~ că (~ci, ~ce) 1) Care ține de magnet sau de magnetism; cu proprietăți de magnet sau de magnetism. 2) (despre corpuri) Care poate fi magnetizat. 3) fig. Care atrage în mod irezistibil; în stare să influențeze foarte puternic. /<fr. magnétique, germ. magnetisch
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNÉTIC, -Ă adj. 1. Referitor la magnet, de magnet, ca magnetul. ◊ Câmp magnetic = spațiul din jurul unui magnet în care se exercită forța acestuia. 2. (Fig.) Care magnetizează (2); magnetizant. [Cf. fr. magnétique, lat. magneticus, germ. magnetisch].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la magnet(ism), care poate fi magnetizat. ♦ câmp ~ = spațiul din jurul unui magnet, în care se exercită forța acestuia. 2. (fig.) care magnetizează (2). (< fr. magnétique, germ. magnetisch)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

MAGNÉTIC adj. (înv.) magneticesc. (Atracție ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

magnétic adj. m., pl. magnétici; f. sg. magnétică, pl. magnétice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

REMANENȚĂ MAGNÉTICĂ s. (FIZ.) magnetizare remanentă, magnetizare reziduală.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink