MĂRMURÍ, mărmuresc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A lucra ceva în marmură. 2. Intranz. Fig. (Înv. și pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din marmură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂRMURÍ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înțepeni, paraliza, petrifica.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mărmurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărmurésc, imperf. 3 sg. mărmureá; conj. prez. 3 sg. și pl. mărmureáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink