MĂRGĂRITĂRÁȘ, mărgăritărașe, s. n. Mărgăritărel (1). – Mărgăritar + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂRGĂRITĂRÁȘ s. mărgăritărel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mărgărităráș s. n., pl. mărgărităráșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink