MĂIESTRÉȚ, -EÁȚĂ, măiestreți, -e, adj. (Înv.) 1. (Despre oameni) Care face un lucru cu măiestrie (1); talentat. 2. (Despre lucruri) Care este făcut cu măiestrie (1). [Pr.: mă-ies-] – Măiestru + suf. -eț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

măiestréț adj. m., pl. măiestréți; f. sg. măiestreáță, pl. măiestréțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink