MĂGULEÁLĂ, măguleli, s. f. Faptul de a măguli; vorbă sau gest de măgulire; lingușeală; amăgeală. – Măguli + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂGULEÁLĂ ~éli f. v. A MĂGULI și A SE MĂGULI. ◊ A umbla cu ~eli a căuta să câștige bunăvoința cuiva prin vorbe de laudă, atenții, servicii. /a măguli + suf. ~eală
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂGULEÁLĂ s. v. lingușire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măguleálă s. f., g.-d. art. măgulélii; pl. măguléli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink