MĂCIUCÚȚĂ, măciucuțe, s. f. Diminutiv al lui măciucă. – Măciucă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂCIUCÚȚĂ s. (reg.) măciuchiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măciucúță s. f., g.-d. art. măciucúței; pl. măciucúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink