MĂCELĂRÉSC, -EÁSCĂ, măcelărești, adj. Care aparține măcelarului, privitor la măcelar, de măcelar. ♦ Care este preparat cu (multă) carne. Ghiveci măcelăresc. – Măcelar + suf. -esc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

măcelărésc adj. m., f. măcelăreáscă; pl. m. și f. măcelăréști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A MĂCELĂRÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A omorî în mod barbar și în masă; a căsăpi; a masacra. 2) (animale) A tăia (la abator) pentru consum. /Din măcelar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂCELĂRÍ vb. v. masacra.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MĂCELĂRÍ vb. v. ciopârți, sfârteca, sfâșia.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

măcelărí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. măcelărésc, imperf. 3 sg. măcelăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. măcelăreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink