MÂRȘĂVÍRE, mârșăviri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a mârșăvi și rezultatul ei. – V. mârșăvi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

mârșăvíre s. f., g.-d. art. mârșăvírii; pl. mârșăvíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂRȘĂVÍ, mârșăvesc, vb. IV.Tranz. (Reg.) A pângări, a spurca. – Din mârșav.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂRȘĂVÍ vb. v. pângări, profana, slăbi, spurca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mârșăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mârșăvésc, imperf. 3 sg. mârșăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. mârșăveáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink