MÂLÍRE, mâliri, s. f. Faptul de a (se) mâli. – V. mâli.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

mâlíre s. f., g.-d. art. mâlírii; pl. mâlíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MÂLÍ, mâlesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umple de mâl; a (se) acoperi cu mâl. – Din mâl.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A MÂLÍ ~éște tranz. A face să se mâlească. /Din mâl
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE MÂLÍ se ~éște intranz. (despre bazine de apă) A se umple cu mâl. /Din mâl
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mâlí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâlésc, imperf. 3 sg. mâleá; conj. prez. 3 sg. și pl. mâleáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink