TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale), cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Din fr. tarentule.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale) a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Fr. tarentule.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TARANTÚLĂ s. (ZOOL.; Lycosa tarentula) (rar) tarand.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink