LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de luteranism, privitor la luteranism. 2. S. m. și f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTERÁN¹ ~ă (~i, ~e) Care ține de luteranism; propriu luteranismului. /<lat. lutheranus, germ. Lutheraner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTERÁN² ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al luteranismului. /<lat. lutheranus, germ. Lutheraner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTERÁN, -Ă adj. Referitor la luteranism, care ține de luteranism. // s.m. și f. Adept al luteranismului. [Cf. germ. Lutheraner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTERÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al luteranismului. (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LUTERÁN adj., s. (BIS.) evanghelic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

luterán adj. m., s. m., pl. luteráni; f. sg. luteránă, pl. luteráne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CATEHISMUL LUTERAN, prima carte de cult tipărită în limba română, în 1544, la Sibiu, sub influența Reformei. Lucrarea, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, e atestată în socotelile orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink