LOGOPATÍE, logopatii, s. f. Defect de vorbire care constă în exprimarea neclară, confuză a gândurilor. – Din fr. logopathie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGOPATÍE ~i f. Defect de vorbire. /<fr. logopathie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGOPATÍE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGOPATÍE s. f. defect de vorbire constând în exprimarea confuză a ideilor; lalopatie. (< fr. logopathie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

logopatíe s. f., art. logopatía, g.-d. art. logopatíei; pl. logopatíi, art. logopatíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink