LOGOGRÍF, logogrifuri, s. n. Joc distractiv care constă în deducerea unui cuvânt din altul prin adăugarea, eliminarea sau inversarea unor sunete sau silabe; p. ext. limbaj obscur, ininteligibil; lucru greu de descifrat. [Pl. și: logogrife] – Din fr. logogriphe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGOGRÍF s.n. Joc distractiv care constă în a găsi un cuvânt căruia, dacă i se adaugă sau i se îndepărtează pe rând câte o literă, capătă de fiecare dată un alt înțeles. ♦ (Fig.) Lucru spus în termeni obscuri, greu de descifrat; enigmă. [< fr. logogriphe, cf. gr. logos – cuvânt, griphos – enigmă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGOGRÍF s. n. 1. problemă enigmistică în care prin suprimarea pe rând a câte unei litere sau silabe dintr-un cuvânt se obține un cuvânt nou. 2. (fig.) lucru confuz, greu de descifrat; enigmă. (< fr. logogriphe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

logogríf s.n. (sil. -grif), pl. logogrífuri / logogrífe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink