LOGARITMÁRE, logaritmări, s. f. (Mat.) Acțiunea de a logaritma și rezultatul ei. – V. logaritma.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGARITMÁRE s.f. Acțiunea de a logaritma și rezultatul ei. [< logaritma, cf. fr. logarithmation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

logaritmáre s. f., g.-d. art. logaritmării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGARITMÁ, logaritmez, vb. I. Tranz. A găsi logaritmul unui număr sau al unei expresii algebrice. – Din logaritm.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGARITMÁ vb. I. tr. (Mat.) A găsi logaritmul unui număr sau al unei expresii algebrice. [Et. incertă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOGARITMÁ vb. tr. a găsi logaritmul unui număr sau al unei expresii algebrice. (după fr. logarithmation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

logaritmá vb., ind. prez. 1 sg. logaritméz, 3 sg. și pl. logaritmeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink