LOCATÓR, -OÁRE, locatori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care dă în locație un lucru. 2. S. n. (În sintagma) Locator radio = radiolocator. – Din lat. locator.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care dă în locație, cu chirie, un lucru. /<lat. locator
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă în locație (1) un lucru. // s.n. Locator radio = radiolocator. [< lat. locator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care dă în locație (1) un lucru. II. s. n. 1. ~ radio = radiolocator. 2. (tehn.) reper. (< lat., /II/ engl. locator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

locatór (persoană) s. m., pl. locatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

locatór (obiect) s. n., pl. locatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LOCATOR RÁDIO s. v. radar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

locatoáre s. f., g.-d. art. locatoárei; pl. locatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink