LIVÁDĂ, livezi, s. f. 1. Suprafața de teren plantată cu pomi fructiferi. 2. Întindere de pământ pe care se lasă să crească iarba pentru cosit sau pentru pășunat. [Var.: (reg.) livéde s. f.] – Din bg. livada, ucr. levada.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIVÁDĂ ~ézi f. 1) Suprafață de teren plantată cu pomi fructiferi. 2) rar Loc pe care crește iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. /<bulg. livada, ucr. levada
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIVÁDĂ s. pomet, (înv. și reg.) sad, (reg.) ogradă, pomăret, pomărie, pomăriște, pomărit, (Maram., Transilv., Ban. și nordul Mold.) rât. (O ~ de pruni.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
livádă (livézi), s. f. – Imaș, pășune, pajiște. – Var. livade, (Munt.) livede. – Mr. livade. Ngr. λιβάδι(ον), prin intermediul sl. livada (Miklosich, Slae. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 336; Cihac, II, 174; Pușcariu, Lr., 260), cf. v. sb. livada, livadije (Berneker 771; Vasmer, Gr., 91), bg., sb., cr. livada, rus. levada. Der. direct din ngr. (Roesler 571; Murnu 33; Pascu, II, 58), este, și ea, posibilă.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
livádă s. f., g.-d. art. livézii; pl. livézi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIVADA 1. Com. în jud. Arad, în Câmpia Aradului; 3.058 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul L.). Nod rutier. Stul L. este menționat documentar în 1553. 2. Com. în jud. Satu Mare, situată în Câmpia Someșului, pe râurile Egher și Racta; 7.038 loc. (2000). Stație de c. f. (în satul L.). Fabrici de cărămidă, de tricotaje și conf. Centru de confecționare manuală a covoarelor și de prelucr. primară a fructelor. Creșterea bovinelor și ovinelor. Pomicultură (meri, pruni, peri). Vestigii din Epoca bronzului. Muzeu etnografic (în satul L.). În satul L., menționat documentar în 1270, se află o biserică reformată, construită în 1779, în stil gotic, un castel în stil baroc (1760), o biserică romano-catolică cu hramul Descoperirea Sfintei Cruci (1779) și o biserică ucraineană cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (1700).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIVEZI 1. Com. în jud. Bacău, situată în depr. Tazlău-Cașin, pe râul Tazlău; 5.375 loc. (2000). În satul Bălăneasa se află o biserică de zid cu hramul Nașterea Maicii Domnului (ante 1809), iar în satul Poiana, o biserică de lemn cu hramul Sf. Dumitru (1814, cu adăugiri din 1912 și restaurată în 1989). 2. Com. în jud. Vâlcea, situată în piem. Oltețului, pe râul Olteț; 2.681 loc. (2000). Bisericile cu hramurile Întâmpinarea Domnului (1825) și Sf. Dimitrie (1840-1841), în satele Pârâienii de Jos și Pârâienii de Sus. În satul Părăușani se află o biserică cu dublu hram – Sf. Nicolae și Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (1803-1807), iar în satul Pleșoiu, biserica de lemn f. Nicolae (1807).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
„Livada duhovnicească” v. „Limonariu”.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink