LINIAMÉNT, liniamente, s. n. 1. Linie (1), trăsătură. 2. Prima schiță a unei lucrări. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. linéament (după linie).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIAMÉNT ~e n. rar Ansamblu de linii prin care se schițează ceva. /<fr. linéament
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIAMÉNT s.n. (Rar) 1. Linie. 2. Prima schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. [Pron. -ni-a-, pl. -te, -turi. / cf. fr. linéament].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIAMÉNT s. n. 1. linie elementară care indică forma generală a unui fapt, a unui obiect. 2. schiță a unei lucrări, primele contururi ale unei opere. (< fr. linéament)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LINIAMÉNT s. v. linie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

liniamént s. n. (sil. -ni-a-), pl. liniaménte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink