LINGUȘITÚRĂ, lingușituri, s. f. (Rar) Lingușire. – Linguși + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LINGUȘITÚRĂ s. v. flatare, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lingușitúră s. f., g.-d. art. lingușitúrii; pl. lingușitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink