LIÁNĂ, liane, s. f. Nume generic dat plantelor cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care se agață sau se încolăcesc pe trunchiurile sau ramurile copacilor, pe ziduri etc. [Pr.: li-a-] – Din fr. liane.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIÁNĂ ~e f. Plantă erbacee agățătoare cu tulpina foarte lungă, subțire și flexibilă, care crește încolăcindu-se pe trunchiurile și ramurile copacilor, mai ales în pădurile tropicale și în junglă. [G.-D. lianei; Sil. li-a-] /<fr. liane
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIÁNĂ s.f. Plantă lemnoasă agățătoare, caracteristică pădurilor tropicale. [Pron. li-a-. / < fr. liane].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
liánă s.f. plantă lemnoasă agățătoare, caracteristică pădurilor tropicale. (fr. liane)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
Tridentius
| Semnalează o greșeală
| Permalink
liánă s. f. (sil. li-a-), g.-d. art. liánei; pl. liáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LIÁNĂ (‹ fr.) s. f. Nume dat plantelor cu tulpini foarte lungi, flexibile, cățărătoare, răspândite în pădurile tropicale (ex. vanilia), unde pot ajunge la peste 100 m; în România unele specii cresc spontan (ex. iedera, curpenul) sau se cultivă ca plante ornamentale (ex. caprifoiul, vița sălbatică) ori tehnice (ex. hameiul).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
liană, liane s. f. (er.) femeie posesivă.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink