15 definiții pentru les, leș (leah; -i), leș (hoit; -uri)   declinări

LEȘ2 s. m. v. leah.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘ1, leșuri, s. n. Cadavru, hoit, stârv. – Din tc. leș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘ ~uri n. depr. Animal mort; mortăciune; zdohnitură; hoit; stârv. /<turc. leș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘ s. v. polon, polonez.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘ s. v. cadavru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

leș (-șuri), s. n. – Cadavru, rămășiță pămîntească. – Mr. leșe, leșă. Tc. leș (Miklosich, Türk. Elem., II, 119; Berneker 703; Lokotsch 1306; Tiktin; Philippide, II, 719), cf. ngr. λέσι, alb. lješ, bg. leš. Miklosich, Slaw. Elem., 10, crede că ar fi un cuvînt indigen; Philippide, Principii, 148, pornea în mod echivoc de la lat. lixium.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

leș s. n., pl. léșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EVIAN-LES-BAINS [eviã-le-bẽ], oraș în S Franței (Savoia), pe malul sudic al L. Geneva; 6,2 mii loc. (1990). Stațiune balneoclimaterică. Cazinou. Aici s-a încheiat, între guvernul francez și reprezentanții Frontului de Eliberare Națională din Algeria, un acord (18 mart. 1962) privind încetarea focului; Franța a recunoscut independența și integritatea teritorială a Algeriei.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LES ABSENTS DONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LES BEAUX ESPRITS SE RENCONTRENT (fr.) spiritele alese se întâlnesc – Mințile subtile se înțeleg pe planul ideilor sau ajung independent la aceleași adevăruri. Expresia are și un sens ironic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LES EXTRÉMES SE TOUCHENT (fr.) extremele se ating – L.S. Mercier, „Tableau de Paris”. Formulare plastică a identităților contrariilor, idee fundamentală a dialecticii.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘU, com. în jud. Bistrița-Năsăud, situată în depresiunea cu același nume de la poalele M-ților Bârgău, pe râul L.; 3.010 loc. (2000). Haltă de c. f. (în satul L.). Expl. și prelucr. lemnului. Centru de cusături populare. Festival etnofolcloric anual „Rapsodia trișcarilor” (în sept.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MAIS OÚ SONT LES NEIGES D’ANTAN? (fr.) dar unde-s zăpezile de altădată? – Villon, „Balade des dames du temps jadis”. Vers celebru. Evocarea nostalgică a unor vremuri de demult și pentru totdeauna apuse.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TOUT EST PERDU HORS L’HONNEUR (fr.) totul e pierdut în afară de onoare – Prin aceste cuvinte Francisc I vestește mamei sale înfrângerea suferită în bătălia de la Pavia, elogiind, în același timp, vitejia ostașilor săi. Exprimă sentimentul demnității într-o situație disperată.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink