LECUITÓR, -OÁRE, lecuitori, -oare, adj. Care vindecă; tămăduitor, vindecător. [Pr.: -cu-i-] – Lecui + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

LECUITÓR adj. v. vindecător.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LECUITÓR adj. v. curativ.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lecuitór adj. m., pl. lecuitóri; f. sg. și pl. lecuitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink