LEȘIÁT, -Ă, leșiați, -te adj. (Reg.) Leșuit. – V. leșia.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘIÁT adj. v. hămesit, lihnit, sfârșit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LEȘIÁ, leșiez, vb. I Tranz. (Rar) A spăla cu leșie. – Din leșie¹.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

leșiá vb. (sil. -și-a), ind. prez. 1 leșiéz; conj. prez. 3 sg. și pl. leșiéze (sil. -și-e-); ger. leșiínd (sil. -și-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink