LAVÍNĂ, lavine, s. f. Masă mare de zăpadă care se desprinde din munți și se prăbușește la vale; avalanșă. – Din it. lavina, germ. Lawine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LAVÍNĂ ~e f. Masă de zăpadă care se rostogolește de pe un munte ducând cu sine tot ce întâlnește în cale; avalanșă. /<germ. Lawine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LAVÍNĂ s.f. Avalanșă de zăpadă sau de pietre. [< it. lavina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LAVÍNĂ s. f. avalanșă de zăpadă sau de pietre. (< it. lavina, germ. Lavine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

LAVÍNĂ s. v. avalanșă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lavínă s. f., g.-d. art. lavínei; pl. lavíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*avalánșă f., pl. e (fr. avalanche, pv. avalanco, it. valanga, lomb. piem. lavanka. Lbk. 4807). Zăpadă care se prăbușește din munțĭ și care poate cauza nenorocirĭ. – Se zice și lavină, f., pl. e (it. lavina, lat. labina). V. vîjoĭ și pornitură.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink