LARINGÍTĂ, laringite, s. f. Boală care constă în inflamația (mucoasei) laringelui. – Din fr. laryngite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LARINGÍTĂ ~e f. Stare patologică caracterizată prin inflamația acută sau cronică a laringelui. /<fr. laryngite
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LARINGÍTĂ s.f. Inflamare a mucoasei laringelui. [< fr. laryngite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LARINGÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei laringelui. (< fr. laryngite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

laringítă s. f., pl. laringíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

LARINGÍTĂ (‹ fr. {i}) s. f. Inflamație acută sau cronică a mucoasei laringelui manifestată prin senzația de uscăciune, înțepături și dureri în gât, răgușeală, tuse, greutate respiratorie, uneori febră. Este provocată de factori infecțioși (în gripă, difterie, tuberculoză), toxici sau alergici.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink