laborántă s. f., pl. laboránte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LABORÁNT, -Ă, laboranți, -te, s. m. și f. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator. – Din germ. Laborant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LABORÁNT ~tă (~ți, ~țe) m. și f. Persoană care efectuează lucrări (mai simple) într-un laborator. /<germ. Laborant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LABORÁNT, -Ă s.m. și f. Specialist în lucrări de laborator. [< germ. Laborant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

LABORÁNT, -Ă s. m. f. specialist în lucrări sau experiențe de laborator. (< germ. Laborant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

laboránt s. m., pl. laboránți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink