LĂUDĂROȘÉNIE, lăudăroșenii, s. f. Exagerare (sistematică) a meritelor proprii; laudă de sine; lăudăroșie, fanfaronadă. [Pr.: lă-u-] – Lăudăros + suf. -enie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂUDĂROȘÉNIE f. Apreciere exagerată a meritelor proprii; fanfaronadă. [G.-D. lăudăroșeniei; Sil. lă-u-dă-ro-șe-ni-e] /laudăros + suf. ~enie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂUDĂROȘÉNIE s. fanfaronadă, (rar) lăudăroșie, (franțuzism) rodomontadă. (~ unei persoane.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Lăudăroșenie ≠ modestie
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lăudăroșénie s. f. (sil. lă-u-, -ni-e), art. lăudăroșénia (sil. -ni-a), g.-d. art. lăudăroșéniei; pl. lăudăroșénii, art. lăudăroșéniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink