lấncotă, lấncote, s.f. (înv.) 1. undiță. 2. (fig.) viclenie, înșelăciune.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LẤNCOTĂ, lấncote, s. f. (Înv., sec. XVI) Înșelăciune, înșelătorie, păcăleală. (din sl. ląkota = momeală)
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

lîncótă (lâncóte), s. f. – Înșelăciune, păcăleală, minciună. Sl. ląkota „undiță” (Scriban). – Sec. XVI, înv. – Der. lîncoti, vb. (a amăgi, a înșela, a minți), cf. sl. lankovati.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink