KISELGÚR s.n. Rocă sedimentară silicioasă, formată prin depunerea unor alge microscopice monocelulare; diatomit; tripoli. [Var. chiselgur, kieselgur. /< germ. Kieselgur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

KISELGÚR s.n. v. kieselgur.
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

kiselgúr s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink