JUVAIÉR s. n. v. giuvaier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

gĭuvaĭér n., pl. urĭ și e (turc. ğeavahir, d. ar. ğevahîr, pl. d. ğevher, gĭuvaĭer, gemă; ngr. tzovaéri, -íri, tzevaéri, alb. ğevahir, bg. sîrb. ğevaír. Cp. și cu sp. aljofar, d. ar. al-ğauhar, gĭuvaĭer). Bijuterie, ornament de metal prețios și geme purtat maĭ ales de femeĭ. Fig. (iron. orĭ serios). Om de valoare, om plin de calitățĭ: un gĭuvaĭer de om! – Și juvaĭer (Mold. nord). V. tefaric.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink