JUNGHI, junghiuri, s. n. 1. Durere vie, pătrunzătoare, de scurtă durată, mai ales în spate, în regiunea intercostală, la piept sau la încheieturi; junghietură, înjunghietură. 2. (Înv.) Jungher. – Din junghia (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JUNGHI ~uri n. 1) Durere ascuțită și pătrunzătoare, mai ales de scurtă durată, localizată între coaste, în spate sau în piept. 2) înv. Armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; jungher; pumnal; stilet. [Monosilabic] /v. a junghia
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JUNGHI s. (MED.) 1. înjunghietură, înțepătură, junghietură, (pop.) stricnitură, (grecism înv.) nixis, (fig.) săgeată, săgetătură, (pop. fig.) tăietură. (Simte un ~ în regiunea intercostală.) 2. (la pl.) înțepături (pl.), (fig.) ace (pl.). (Mii de ~uri îi străbat corpul.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JUNGHI s. v. pneumonie, pumnal, stilet.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
junghi s. n., art. júnghiul; pl. júnghiuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BURUIANA-JÚNGHIULUI s. v. rocoțea.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
junghi, junghiuri s. n. bătrân; boșorog; ramolit.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink