JUGULÁ, jugulez, vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a înăbuși. – Din fr. juguler, lat. jugulare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

A JUGULÁ ~éz tranz. rar1) A lipsi de respirație, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acțiuni, procese, activități etc.) A împiedica să se desfășoare; a opri brusc din desfășurare . /<fr. juguler, lat. jugulare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JUGULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A strangula, a sugruma. 2. A opri evoluția unei boli, a unei epizootii etc. ♦ (Fig.) A împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. [< fr. juguler, cf. lat. iugulare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JUGULÁ vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a secționa venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor. 3. a opri evoluția unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

jugulá vb., ind. prez. 1 sg. juguléz, 3 sg. și pl. juguleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink