JOVIALITÁTE s. f. Însușirea de a fi jovial; veselie, voioșie, bună dispoziție. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. jovialité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIALITÁTE f. 1) Caracter jovial. 2) Comportare jovială. [G.-D. jovialității; Sil. -vi-a-] /<fr. jovialité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIALITÁTE s.f. Veselie, voioșie, bună dispoziție. [Pron. -vi-a-. / cf. fr. jovialité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIALITÁTE s. f. veselie, voioșie, bună dispoziție. (< fr. jovialité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIALITÁTE, jovialități, s. f. Însușirea de a fi jovial; bună dispoziție. [Pr.: -vi-a-] – După fr. jovialité.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIALITÁTE s. v. veselie, voioșie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

jovialitáte s. f. (sil. -vi-a-), g.-d. art. jovialității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink