JOVIÁL, -Ă, joviali, -e, adj. Bine dispus, vesel, voios, glumeț, comunicativ. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. jovial.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIÁL ~ă (~i, ~e) Care este plin de veselie sinceră; simplu și comunicativ; voios; vesel; bucuros. [Sil. -vi-al] /<fr. jovial
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIÁL, -Ă adj. Vesel, glumeț, voios. [Pron. -vi-al. / < fr. jovial].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIÁL, -Ă adj. vesel, glumeț. (< fr. jovial)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

JOVIÁL adj. v. vesel,voios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Jovial ≠ mâhnit, mohorât, posomorât, sumbru, trist
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

joviál adj. m. (sil. -vi-al), pl. joviáli; f. sg. joviálă, pl. joviále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink