JOIMÍR, joimiri, s. m. (Înv) Mercenar polonez. ♦ (La pl.) Corp de oaste din armatele țărilor române. – Din pol. žołnierz.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JOIMÍR ~i m. înv. Soldat de origine polonă, angajat cu leafă în armata Moldovei; mercenar polonez. /<pol. žolniers
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

joimír s. m. (sil. joi-), pl. joimíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink