JELUIÁLĂ, jeluieli, s. f. Jeluire. [Pr.: -lu-ia-] – Jelui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JELUIÁLĂ s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

jeluiálă s. f., g.-d. art. jeluiélii; pl. jeluiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink