IZOCÓR, -Ă, izocori, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre procesele sau transformările sistemelor fizice) Care are loc la un volum constant. 2. S. f. Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (1). – Din fr. isochore.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓR ~ă (~i, ~e) (despre transformările de stări) Care se produce la un volum constant. /<fr. isochore
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓR, -Ă adj. (Despre transformările unui sistem fizic) Care se face la un volum constant. // s.f. izocoră – linie de-a lungul căreia un sistem fizic are același volum. [Var. isocor, -ă adj., s.f. / < fr. isochore].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓR, -Ă I. adj. (despre transformările unui sistem fizic) care are loc la volum constant; izoster. II. s. f. linie de-a lungul căreia un sistem fizic are același volum. (< fr. isochore)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓR adj. (FIZ.) izoster.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
izocór adj. m., pl. izocóri; f. sg. izocóră, pl. izocóre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓRĂ ~e f. Linie pe o diagramă care reprezintă procesul de trecere dintr-o stare în alta în condiții izocore. /<fr. ishocore
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓRĂ s. (FIZ.) izosteră.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IZOCÓRĂ s. f. v. izocor [în DN].
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink