IUDÁIC, -Ă, iudaici, -ce, adj. Care aparține Iudeii sau populației ei, privitor la Iudeea sau la populația ei. [Pr.: -da-ic] – Din fr. judaïque, lat. judaicus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

IUDÁIC ~că (~ci, ~ce) Care aparținea Iudeii sau populației ei; din Iudeea. /<fr. judaïque, lat. iudaicus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IUDÁIC, -Ă adj. Care ține de iudaism, propriu iudaismului. [Pron. -da-ic. / < lat. iudaicus, cf. fr. judaïque].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IUDÁIC, -Ă adj. referitor la iudaism, propriu iudeilor. (< fr. judaïque, lat. iudaicus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IUDÁIC adj., s. v. mozaic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iudáic adj. m. (sil. iu-), pl. iudáici; f. sg. iudáică, pl. iudáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ĭudáic și judaic, -ă adj. (lat. judaicus, d. Judaeus, Jidan). Jidănesc, ebraic, ovreĭesc. Interpretare ĭudaică, care se ține meschin de literă, neglijînd spiritu, cum făceau fariseiĭ. Dobîndă ĭudaică, aceĭa care-țĭ ĭa și cenușa din vatră saŭ chear [!] pelea [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink