IUȚÁR ~i m. Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie și cu carnea albă, iute la gust; burete-iute. /v. a iuți
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iuțár s. m., pl. iuțári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IUȚÁRI s. m. pl. (Reg.) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus). – Iute + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

IUȚÁRI s. pl. (BOT.; Lactarius piperatus) (reg.) iutișori (pl.), burete-acru, burete-galben, burete-iute, burete-piperat, burete-usturos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ĭuțán și -ár m. Est. Un fel de cĭupercă ĭute (lactarius piperatus).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink