ítros s.m. sg. (înv.) slujbă religioasă oficiată dimineața devreme, înaintea liturghiei; utrenie, mânecare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ítros s. m. – Utrenie. Gr. ὄρθρος „utrenie”, probabil încrucișat cu sl. (j)utro „dimineață”, cf. utrenie (Tiktin; DAR).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

itrós n., pl. oase (cp. cu ngr. órthros, auroră, utrenie, infl. poate de sîrb. jutros, azĭ dimineață). Vechĭ. Azĭ rar în nord. Utrenie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink