ISMAILÍT, ismailiți, s. m. Membru al unei secte de musulmani șiiți care se caracteriza printr-un fanatism extrem. [Pr.: -ma-i-] – Din fr. Ismailite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ISMAILÍT s. m. membru al unei secte de musulmani șiiți, de un fanatism extrem. (< fr. ismailite)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ismailíți s. m. pl. (sil. -ma-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

ismailít, ismailiți s. m. Membru al celei mai mari secte a islamismului, apărută în sec. 8 d. Hr. din ramura șiită, care reprezintă forma extremistă a șiismului și care și-a luat numele după Ismail, fiul dezmoștenit al celui de-al șaselea imam șiit. – Din fr. ismaïlite.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink