ISCODÍ, iscodesc, vb. IV. Tranz. 1. A cerceta ceva sau pe cineva cu de-amănuntul (și în ascuns) pentru a afla un secret, adevărul etc.; a spiona. ◊ Refl. recipr. Se iscodeau cu privirea. 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, pentru a afla un secret etc. 3. A născoci, a inventa un lucru; a scorni, a plăsmui. – Din sl. ischoditi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ISCODÍ ~ésc tranz. 1) (persoane, lucruri) A urmări pe ascuns cu scopul de a culege informații în interesul cuiva; a spiona. 2) (persoane) A întreba cu insistență, recurgând la diverse vicleșuguri, pentru a afla un secret; a ispiti. 3) A examina în mod insistent cu privirea. 4) A pătrunde cu mintea în esența lucrurilor. 5) A crea în imaginație; a izvodi; a ticlui; a născoci; a inventa; a închipui; a fabrica. /<sl. ischoditi
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ISCODÍ vb. 1. v. spiona. 2. v. scruta. 3. (Transilv., Ban. și Bucov.) a știrici, (fig.) a descoase. (Îl ~ ca să afle ceva de la el.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ISCODÍ vb. v. afla, analiza, cerceta, concepe, crea, descoperi, elabora, examina, face, găsi, gândi, imagina, inventa, măsura, născoci, observa, plănui, plăsmui, proiecta, realiza, scorni, scruta, studia, urmări.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iscodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. iscodésc, imperf. 3 sg. iscodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. iscodeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iscodésc v. tr. (vsl. sŭhoditi, a te scoborî, a veni, a explora, infl. de ishoditi, a străbate. V. hudiță, hod). Spionez, cercetez: babele, neavînd treabă, iscodeau casele oamenilor. Scornesc, inventez, născocesc (o mașină, o mincĭună). V. refl. Apar, mă ivesc undeva: un șarpe se iscodise în grădină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink